Familie

Ca şoarecele şi pisica!

Scris de: Alina Boagiu | 13.08.2012

Ca şoarecele şi pisica!

 Câţi dintre voi nu aţi urmărit Tom şi Jerry? Vă amintiţi cum nu exista secundă în care aceste două personaje să nu încerce să se saboteze unul pe celălalt, să se alerge, să se bată, să îşi pună capcane, dar câte şi mai câte să nu îşi facă unul altuia, dar totodată cum li se făcea dor unul de celălalt dacă se întâmpla să nu fie împreună şi cum nu exista dată în care să nu se ajute reciproc atunci când intervenea un pericol exterior?

 
Această relaţie la limita dintre ură şi iubire, prietenie şi duşmănie pe care o vedem la Tom şi Jerry cred că fiecare frate/soră a simţit-o pe pielea lui/ei. Este genul de relaţie pe care nu o poţi avea cu oricine şi pe care te bucuri că o ai, chiar dacă uneori nu pare aşa. Fraţii/surorile sunt singurele persoane cu care acum te cerţi, iar în secunda 2 vă îmbrățișați şi vă purtaţi ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat.
 
Relaţia dintre fraţi/surori este unică şi specială. Un frate/o soră reprezintă persoana pe care te poţi baza, dar tot odată persoana care mereu vă va fi alături chiar dacă vă certaţi şi vă contraziceţi mereu. Este persoana care vă cunoaşte şi părţile bune şi părţile rele. Este persoana cu care împarţi momente mici şi mari, momente importante, momente vesele, dar şi momente triste, persoana cu care pur şi simplu împarţi.
 

Singur la părinţi. Mai bine sau mai rău?

 
Probabil cei care sunt singuri la părinţi vor spune că cel mai bine lor le este. Şi aici ca în oricare altă situaţie există avantaje şi dezavantaje. Atunci când eşti singur, atenţia părinţilor este doar a ta şi ai parte de mai multe lucruri materiale pe care poate nu le-ai fi avut dacă ai fi avut un frate sau o soră, dar chiar şi aşa am întâlnit multe persoane singure la părinţi care şi-ar fi dorit să aibe  un frate sau o soră.
 
Eu personal spun că nu este bine să fii singur la părinţi în primul rând pentru că am o soră mai mică şi sunt tare fericită că o am. Pot face această diferenţă cu uşurinţă  pentru că o perioadă şi eu am fost singură la părinţi având în vedere că eu sunt sora mai mare. În al doilea rând spun asta pentru că atât părinţii cât şi bunicii mei provin din familii cu mai mulţi fraţi, iar eu de mică am observat cum se ajută între ei atunci când au nevoie, cum se distrează în momente de bucurie şi cum sunt alături unul de celălalt în momente de tristeţe şi mi-am dorit mereu să am şi eu pe cineva cu care să fac asta.
 
Oricât de mult m-aş certa cu sora mea şi oricât de mult ne-am contrazice, nici o secundă nu regret că există în viaţa mea. Dacă ea nu ar fi fost poate aş fi avut mai multe lucruri materiale doar pentru mine, dar totodată viaţa mea ar fi fost monotonă. Nu aş fi avut cu cine să mă cert mereu şi un lucru destul de important - nu aş mai fi avut pe cine să dau vina pentru orice se strică.
 
Ce e cel mai haios – dacă ne certăm pe o anume temă şi altcineva încearcă să intervină şi să ne oprească, în mod automat ne aliem, iar acea persoană nu mai are nicio şansă. Există o conexiune între fraţi/surori pe care nu o poţi înţelege decât dacă ai unul/una.
 
 

Cum e să fii tu cel/cea mare dintre fraţi/surori?

 
Fraţii/surorile mai mari mereu se simt responsabili de cei mici şi mereu încearcă să le fie un exemplu cât mai bun, deşi există şi momente în care această responsabilitate te cam calcă pe bătături şi tare ai vrea ca lucrurile să fie invers, mai ales când şi tu la rândul tău nu eşti deloc mare, ci doar mai mare decât fratele/sora ta. Uneori vrei spaţiul tău, vrei intimitatea ta, dar cu cineva mai mic pe capul tău e cam imposibil. În acele momente te enervezi şi te superi, dar cu timpul aceste mici nemulţumiri se duc şi nu rămâi decât cu amintiri frumoase, iar cele mai frumoase dintre amintiri rămân cele în care vă comportaţi mai ceva ca Tom şi Jerry.
 
Fiind sora mai mare în mod instinctiv simt nevoia de a o proteja şi de a o ajuta pe sora mea cu absolut orice are nevoie. Este drept că de multe ori mi-aş dorit ca eu să fi fost sora mai mică şi să se poarte şi cu mine cineva cum mă port eu cu sora mea, însă îmi trece repede şi asta pentru că e tare frumos sentimentul pe care îl ai atunci când tu reuşeşti să înveţi pe altcineva ceva şi când vezi că cineva chiar ţine cont de părerea ta şi că îţi ascultă sfaturile. Cu siguranţă fraţii/surorile mai mari înţeleg ceea ce spun mult mai bine decât fraţii/surorile mai mici sau cei care sunt singuri la părinţi.
 

Tags: fraţi, surori, relaţie, singur la părinţi, conexiune între fraţi/surori, responsabilitate, relatia intre frati, adolescenta;

Articole similare

Cum îşi manipulează adolescenţii părinţii?

Familie

De câte ori nu ai cedat în faţa rugăminţilor insistente ale copilului tău adolescent, deşi erai ferm convins/ă să procedezi diferit? Vezi tot

Fericirea din sanul familiei

Familie

Nu este nimic care sa ne defineasca mai mult decat exprimarea completa si sincera a propriilor sentimente. Ceea ce simtim controleaza Vezi tot

Clişeele părinţilor

Familie

 În cadrul oricărei familii, există atât momente fericite cât şi momente tensionate, iar când dintr-o familie face parte cel puţin un Vezi tot

Respectul in familie - o notiune demodata pentru adolescenti?

Familie

Relatia dintre adolescent si parinti aduce in prim plan notiunea de respect. A respecta pe cineva inseamna a pretui sentimentele si Vezi tot

S.O.S: Părinții mei sunt exagerat de protectori

Familie

Comportamentul părinților față de adolescenți poate lua forme extreme, una din acestea fiind grija excesivă pentru propriul copil. Un astfel de Vezi tot

Page Rank