Familie

Valorile și prejudecățile – moștenire de familie!

Scris de: Alina Boagiu | 01.10.2012

Valorile și prejudecățile – moștenire de familie!

 Atât valorile, cât și prejudecățile sunt transmise din generație în generație drept moștenire.

Când ești mic iei de bun tot ceea ce adultul îți spune și consideri că ceea ce face el este bine, chiar dacă uneori nu este deloc așa. 
 
Vorbim despre valori și prejudecăți, dar ce știm despre ele? În primul rând ce sunt ele? De unde le avem? Toată lumea le are? De ce valorile nu sunt general valabile? Întrebări la care sper că veți găsi răspunsul în cele ce urmează.
 

Ce sunt valorile? De unde le avem? Cum ni le însușim? 

 
Valorile reprezintă setul de principii, convingeri, idealuri sociale, suma calităților către care fiecare persoană în parte tinde. 
Fiecare dintre noi își însușește un etalon de măsurare a binelui și a răului bazat pe experiențele, pe trăirile lor proprii și în mare măsură pe educația primită de la părinți. Un părinte îi transmite copilului său atât în mod voluntar cât și în mod involuntar ceea ce a primit și el la rândul său de la părinții lui. Este drept că fiecare generație mai adaugă sau mai schimbă unele lucruri, însă esența rămâne aceiași.
 

De ce există persoane cu valori diferite? Valorile nu ar trebui să fie general valabile? 

 
Noi ca și indivizi suntem diferiți, atât fizic, dar și psihic și emoțional - lucru total firesc. Din copilărie fiecare își conturează o identitate proprie pe care o dezvoltă cu timpul pe baza propriilor experiențe și interacţiuni pe care le are. 
 
Există reguli ale societății stricte în care definițiile binelui și răului nu pot fi comentate, ci luate ca atare, însă pe lângă acestea, fiecare individ în parte își creează propriul set de regului, de valori pe care doar el le urmează, ceilalți nefiind obligați să facă la fel. Așa că, nu, valorile nu sunt general valabile, ele sunt strict bazate pe experiențele trăite de fiecare în parte.
 

Ce sunt prejudecățile? De unde le avem? 

 
Prejudecățile reprezintă opiniile preconcepute pe care o persoană le poate avea, de cele mai multe ori eronate. Ca și valorile, prejudecățile le deprindem întotdeauna de la cei mai mari ca noi, încă din copilărie.
 

Cum rupem lanțul greșelilor și prejudecăților transmise din generație în generație? 

 
Observăm greșelile părinților sau ale bunicilor și ne spunem, ba chiar ne promitem că dacă am fi în locul lor am reacționa total diferit. De multe ori judecata celor mai mari decât noi ni se pare greșită, însă nu facem nimic pentru a nu părea lipsiți de respect. Respect față de cine? Față de tine sau față de cel care deși este mai mare tot greșește? În concluzie - față de nimeni. Toți suntem predispuși greșelilor și toți le facem, nu contează că ești mare sau ești mic, iar dacă tu observi că ceva nu este tocmai în regulă, tăcerea și „uitatul în altă parte” nu sunt egale cu respectul. Este adevărat că dacă atragi atenția unei persoane mai mari ca tine despre o greșeală vei primi de cele mai multe ori ca feedback o replică tăioasă din care să reiasă că ești lipsit de respect, dar asta nu însemnă că este adevărat. Uneori poți să rămâi uimit și să primești un “mulțumesc” pentru că ai ajutat persoana respectivă să corecteze ceva ce singură nu putea vedea. Totul ține de valorile şi prejudecățile acelei persoane. 
 
Fiecare generație a unei familii transmite generației următoare ceea ce a primit, însă nu în aceiași măsură. Se întâmplă asta datorită faptului că vremurile sunt în permanentă schimbare și fiecare generație nu intra în contact strict cu membrii familiei, ci cu o mulțime de alte persoane: educatori, profesori, colegi, prieteni, etc. Pe lângă familie, mediul educațional are și el o importanță destul de mare în formarea valorilor, dar și a prejudecăților fiecărei persoane în parte. Interacțiunile noastre cu alte persoane din afara familiei ne pot ajuta să observăm greșelile și prejudecăţile primite drept “moștenire”. Iar când devenim conștienți de ele, însă nu facem nimic pentru a le stopa atunci vina nu mai este a familiei, ci strict a ta. Tu ești cel care poate rupe lanțul. Doar tu poți spune STOP, iar primul pas spre reușită întotdeauna a fost voința.
 
 

Tags: valori, prejudecăți, familie, moștenire, reguli, societate, experiență personală

Articole similare

Mi-e dor de părinţii mei!

Familie

             Sloganul inversat al premiatelor reportaje de la Pro TV scoate în evidenţă una dintre cele mai crunte realităţi din România: Vezi tot

Neglijarea copilului

Familie

Neglijarea copilului este o forma particulara de abuz psihologic foarte des intalnita, dar pentru ca actioneaza mai subtil este mai tolerata Vezi tot

Cum îţi convingi părinţii să aibă din nou încredere în tine

Familie

 Poate i-ai minţit, poate ţi-ai încălcat promisiunile sau ai dat cu bâta în baltă atât de tare, că nici măcar tu Vezi tot

Copilul, victima a abuzului

Familie

Maltratarea copilului este in ultimii ani un subiect central al dezbaterilor, ca o realitate ce nu poate fi ignorata. Amplele campanii Vezi tot

Fii un model pentru fratele tău mai mic!

Familie

Ştii despre cine vorbim. Bula minusculă de energie, plină de afecţiune şi veselie. Jocul periculos cu întrebările, în care odată ce Vezi tot

Page Rank