Pt. parinti

Cum să nu ne mai controlăm copilul?

Scris de: Cristina Stancu | 31.07.2013

Cum să nu ne mai controlăm copilul?

 Începând cu adolescența copiii au nevoie mai multă libertate, încredere și deci, au nevoie să nu simtă că le este controlată, supervizată fiecare mișcare. Este momentul în care doresc să fie tratați ca adulți, iar părinții care nu pot renunța la control nu fac altceva decât să le transmită câteva mesaje negative și incorecte: că nu sunt în stare să aibă grijă de ei înșiși, că nu pot avea încredere în propriile alegeri, că părinții lor nu au încredere în ei, că peste tot sunt pericole de care ar trebui să le fie teamă, că sunt pe un drum greșit, că sunt dependenți de părinți, că nu știu să-și aleagă prietenii, că de la ei părinții se așteaptă la ce e mai rău. 

 
În final adolescenții ajung să se revolte și să devină foarte rebeli, respingând deci categoric toate aceste mesaje care le sunt servite inconștient drept concluzii (și odată cu ele și pe părinți), pe care ei înșiși le trag (să nu uităm că adolescența este o perioadă a concluziilor categorice și a extremelor de comportament, a ambivalențelor); a doua variantă este a celor care acceptă înfricoșați aceste mesaje distorsionate, luându-le drept adevărate. Cine își poate dori acest lucru pentru propriul copil? Nu ar fi mai bine să alegem calea mai echilibrată, cea de mijloc? 
 

Lupta pentru control 

 
Pentru copilul tău adolescența e dificilă pentru că înseamnă o maturizare treptată, o înțelegere a propriei identități și a propriilor capacități. El sau ea dorește și are nevoie să dobândească treptat controlul asupra propriei sale vieți, în timp ce părinții vor trebui să învețe să renunțe la fel de treptat, în pas cu evoluția adolescentului, la controlul asupra lui. 
 
În cazul în care unul dintre părinți nu știe cum să renunțe la control va începe lupta părinte-adolescent pentru acesta. Dacă ne gândim puțin este evident că un părinte care dorește controlul asupra propriului copil nu înțelege că nu îl ajută cu nimic astfel. Independența se învață tot în adolescență iar prin refuzul controlului adolescentului i se refuza acestuia șansa de a și-o câștiga odată cu sentimentul independenței. De cele mai multe ori cauza este lipsa de încredere, iar lipsa de încredere provine dintr-o lipsă de comunicare sau/și cunoaștere a propriului copil. În timp ce este desigur foarte adevărat că trăim într-o lume plină de pericole și tentații din ce în ce mai mari, la fel de adevărat este și că abilitățile de adaptare ale unui om trebuie să se diversifice din ce în ce mai mult, însă în primul rând fiecare om are dreptul și nevoia de libertate pentru a face asta. 
 
Acordați copilului suficientă încredere așa încât să aibă curajul să îndrăznească să-și câștige prin forțe proprii încrederea în sine. Lupta pentru control în adolescență este inutilă, nocivă pentru familie și nu de puține ori a fost cauza principală a distanțării copiilor de părinți. În acest caz le dăm dreptate, ei au dreptul să lupte pentru propriul control, dragi părinți, care este scuza dumneavoastră? Nu știu dacă grija, îngrijorarea, frica sau lipsa de încredere sunt motive suficiente și valide în fața adolescentului. Discutați cu el despre toate acestea, discutați despre control și despre încredere, întrebați-l și dați-i ocazia să vă întrebe. Ajungeți la un consens, cât se poate de armonios. Rețineți că a renunța puțin la control este ceva ce dăruiți copilului, șansa de a avea încredere în propriile decizii, de a înțelege cum se face o greșeală, cum se dă o soluție la greșeală. Toate sunt lecții foarte frumoase și importante pe care le va învăța alături de voi dacă le veți acorda suficient credit. 
 

Dezvoltarea autonomiei 

 
Adolescentul vrea doar să își dezvolte autonomia, tot ce îi trebuie este puțin spațiu. Întrebarea este: ca părinți îl veți ajuta, sau îi veți pune și mai multe piedici, de parcă nu ar avea deja destule? Știm că există cazuri în care copiii fug de acasă tocmai pentru a scăpa de control, de alegeri care sunt făcute în locul lor fără a li se da dreptul de a-și asuma propriile opțiuni, sau din cauza intransigenței sau a incapacității părinților de a-i accepta așa cum sunt sau de a-i înțelege. Există și cazuri în care părinții amenințați de către copii cu fuga de acasă vor accepta mai multe decât ar trebui, numai din frica de a nu-și pierde copilul definitiv, în felul acesta nerezolvându-se nimic. 
 
Ceea ce îi oprește pe părinți să empatizeze cu copilul lor este de cele mai multe ori incapacitatea de a renunța la idei vechi sau preconcepții adânc înrădăcinate în viața și în personalitatea lor. De fapt soluția la această mică problemă ce poate provoca însă mari pagube de tot felul, este simplă: să facem delimitarea, separația între concepțiile mele de viață ca părinte, și concepțiile de viață pe care copilul meu le va alege pentru viața sa. Acesta din urmă va alege o viață diferită de a mea pentru că eu m-am dezvoltat în alte circumstanțe și datorită mai multor factori am avut de făcut alegeri diferite, sau am dorit alte lucruri decât va dori el. Aceasta nu înseamnă că este nevoie de autoritate pentru a-mi impune viața și alegerile mele asupra lui, ci doar trebuie să-i acord copilului ajutor atunci când cere sau când are într-adevăr nevoie, și să îl ghidez numai atunci când este cazul. Trebuie să facă restul singur pentru că vrea dar mai ales are nevoie și îi va folosi acest tip de încredere în forțele proprii și în individualitatea sa. Respectați-vă copilul, lăsați-l să se dezvolte singur dacă vă cere acest lucru. Probabil că astfel vă va respecta mai mult la rândul său și vă va mulțumi. Ce alt dar este oare mai de preț decât libertatea? 
 
 

Tags: CONTROL ASUPRA ADOLESCENTILOR, LUPTA PENTRU CONTROL ADOLESCENTA, PARINTI IMPOTRIVA COPIILOR, LIBERTATE, AUTONOMIE ADOLESCENTI, MATURIZAREA TREPTATA, RESPECTAREA COPILULUI, COMUNICARE PARINTE COPIL

Articole similare

Discuţia anti-fumat. Are rost?

Pt. parinti

Cum îţi convingi copilul că fumatul este o alegere proastă? Că ţigările sunt nocive, o ştie deja. Îl va împiedica asta Vezi tot

Stimulaţi-l să înveţe! Metode pentru părinţi

Pt. parinti

Rareori copilul îşi mentine, la vârsta adolescenţei, acelaşi interes pentru şcola, ca în primii ani de gimnaziu, motivele fiind, pe cât Vezi tot

Prima oara – sfaturi pentru parinti

Pt. parinti

A fi parinte poate fi foarte greu cateodata; mai ales cand „puiul” tau a ajuns adolescent si trebuie sa gasesti o Vezi tot

Cum să îi dau copilului o veste rea

Pt. parinti

Atunci când eşti părinte, fiecare gest, fiecare cuvânt, fiecare acţiune ce poate avea impact asupra copilului tău dobândeşte proporţii uriaşe. Comunicarea Vezi tot

Înţelege de ce adolescentul tău a scăpat de sub control

Pt. parinti

Nu e uşor să fii părinte de adolescent. Mai ales atunci când, într-o zi, realizezi cu groază că piticul care te Vezi tot

Page Rank